Sarbatori fericite tuturor si Hristos a inviat! iata ca a venit si Pastele, cea mai mare sarbatoare a crestinatatii. Frumos, ce sa spun, doar ca pe mine sarbatorile mai cam plictisesc. Toata lumea se aduna la toata familia, rudele se viziteaza, insa toate magazinele si localurile sunt inchise. Nu ai unde sa iesi in oras, iar in casa e o atmosfera mult prea linistita!
La Inviere nu am mers pentru ca am atacuri de panica in multime si mi se face rau. Asa ca am stat cuminte acasa si am asteptat Iepurasul, care mi l-a adus pe tati inapoi din Anglia :X Smecher iepurasu` meu, nu? Oricum, prima zi de Pasti a fost acceptabila, avand in vedere ca am fost pe la Arieseni sa mai vedem si noi natura. Mi-era dor de o iesire! Iar in timpul acesta, iubi si alti cativa prieteni au mers sa caute loc de cort pentru 1 Mai. Din cate am calculat suntem vreo 10, deci vreo 5 corturi + 2 masini...eh, hai ca merge.
Azi se anunta ceva mai plictisitor, pentru ca nu am idee cu ce sa-mi ocup timpul. Mi-am facut deja un referat de vreo 6 pagini pentru scoala si m-am saturat!
Gata, m-am plictisit! Imi place despre mine, peste o luna am bacu`, dar eu ma plictisesc in loc sa invat! Serios acum, cine are chef sa invete cu o vreme asa faina? Nobody I guess...
Oricum, sarbatori fericite in continuare!


"Extra" venind bineinteles de la extravaganta, obositoare si enervanta saptamana! Nu din toate punctele de vedere oricum.
Una dintre prietenenele mele cele mai bune a venit si a stat vreo 5 zile la mine, pentru ca nu ne mai vazuseram de vreun an (fiind din orase diferite). Rutina noastra era cam asa: dimineata la ora 8 trezirea, cafeaua si tigara in parc, dupa care pana la 14:00 bateam orasul de la un capat la altul, vreo 2 ore acasa pentru odihna, apoi de la 17:00 la 23:00 in priza din nou prin oras. Iepurasul a fost smecher anul acesta si i-a adus un boyfriend :>
Partea proasta e ca am avut vreo doua conflicte cu prietenul, care m-au dus la epuizare psihica si am crezut ca atat ne-a fost. Bineinteles, cu calm si rabdare se rezolva totul. Deci suntem bine deocamdata, sper sa nu mai urmeze inca o pastila.E nasol cand isi baga altii coada unde nu trebuie, nu?
Nu prea am avut timp de nimic saptamana asta, nici de scoala, nici de casa. Am facut fotoshooting "fashion draga" (ye...vezi sa nu) sa ne simtim si noi bine :)) Adevarul e ca unele poze au iesit chiar reusite, sunt foarte multumita de rezultat. Cum ziceam: "poze fashion pentru facebook, fata!" :))
Una peste alta, a fost o saptamana jumate aiurea, jumate interesanta dupa care sunt total obosita! Lucrurile s-au derulat parca prea rapid si la un moment dat le-am pierdut sirul.
Priveste partea plina a paharului: Macar nu te-ai plictisit!


De ce First step? Pentru ca a trecut o luna din relatia mea cu noul baiat si e ca si cum ai face un pas la o etapa urmatoare, avand in vedere ca unele relatii nu ajung nici macar la o luna. Chestia asta s-a intamplat de fapt in data de 10, dar am fost cam ocupata si nu am reusit sa postez atunci.
Ei bine, cum a fost? Si inca este...Este foarte bine din anumite puncte de vedere, si mai putin bine din alte puncte de vedere. Luand in considerare faptul ca este primul baiat care a reusit sa imi atraga atentia dupa 2 ani de cautari, acum trebuie sa fac tot ce pot pentru a-l pastra langa mine. Lucrul asta ma streseaza pana si pe mine, pentru ca sunt stresata de cat de stresanta sunt. Sau cred ca sunt. El zice ca nu sunt si ca ii place felul meu de a fi. Asta e bine, nu? Nu e ca si cum nu ar recunoaste doar ca sa nu ma faca pe mine sa sufar, nu?
Problema mea cea mai mare este ca am mereu tendinta de a ma axa pe detalii si de a despica firul in patru. Cand el vorbeste normal, si se refera la intelesul propriu al cuvintelor, eu am mereu tentatia sa caut in substrat si sa gasesc alt sens. Chestia care lui i se pare absurda, pentru ca studiaza stiintele fixe. Adica, daca el zice ceva concret, de ce ma mai chinui eu sa descifrez intelesul cuvintelor lui? Pentru ca daca el zice "mi-e foame", chiar ii e foame, nu inseamna "m-am plictisit, vreau acasa". Deci ar cam trebui sa ma calmez.
Nu credeam ca experintele mele din trecut ma vor afecta dupa 2 ani. Pur si simplu mi-e teama sa incep sa tin prea mult la el, pentru ca dupa aceea sa fiu ranita. Si in astfel de cazuri caut sa ma refugiez in discutiile si iesirile cu prietenii. Aseara chiar am vrut sa plec la Bucuresti cu tata pe nepusa masa, doar sa ies putin din mediul asta. Dar n-am plecat, ce rost are sa fug de el?
Poate ca timpul le va rezolva pe toate dupa o perioada, in care apare acea incredere care te determina sa crezi ca relatia va tine. Doar a spus ca vrea relatie serioasa. Atunci nu ar trebui sa-mi fac probleme, nu?
Nu stiu daca ce am scris este pentru a analiza tot ce s-a intamplat, sau doar pentru a ma convinge ca totul e bine si ca nu innebunesc inca!


Liceul Economic unde sunt inscrisa are mereu interesul de a-si convinge elevii sa participe la tot felul de activitati. Bineinteles, avem de castigat atat noi, cat si profesorii, ca doar se ridica prestigiul scolii, nu?
Ei bine, ieri am participat la o sesiune de comunicari stiintifice la Universitatea 1 Decembrie din oras, pentru proiectul "Elevii in parteneriat cu Universitatea". Tema mea si a colegei mele s-a bazat pe tipurile de publicitate pe care le foloseste Hotel Cetate din Alba Iulia. Astfel, de la ora 13 cand a trebuit sa mergem la Facultate, pana la ora 20 cand s-a terminat sesiunea si premierea, am avut timp o ora sa trec pe acasa, sa imbuc ceva si sa plec inapoi.
Asta nu ar fi fost deloc rau, daca n-as fi observat ca talpa papucului meu m-a lasat exact cand am ajuns la premiere. Mai ca imi doream sa nu castigam nimic, doar ca sa nu ma duc in fata tuturor studentilor (si aici tin sa mentionez ca erau din toata tara) si sa ma fac de rusine, ramanand desculta. Insa din nefericire, sau din fericire, eu si colega mea am luat mentiune pe domeniul in care am activat si am fost nevoite sa coboram jumatate din scarile amfiteatrului pentru a ne lua diploma. Mai mult insa, cand am iesit din randul de scaune, am fost si calcata pe papucul cu pricina, astfel ajungand sa-mi fac griji cum cobor scarile fara sa raman fara talpa!
Totul a decurs insa bine, ne-am luat diplomele si ne-am intors la locul nostru, inca am ajuns si acasa cu papucul in picior si fara niciun incident. Bineinteles, papucii au ajuns in primul cos de gunoi dupa aceea, dar ce pot spune? A fost ghinion sau nu? Am castigat 2 diplome, dar mi-am pierdut perechea mea frumoasa de balerini :(


Am terminat in sfarsit de citit cartea "Ingeri si demoni" scrisa de Dan Brown. Trag de ea din vacanta de iarna, dar fiind ocupata cu invatatul pentru bac am lasat-o mai usor. Insa azi am reusit sa o duc la final.
Concluzia? Ce pot sa zic altceva decat GENIALA? Iar istoria confreriei Illuminati e chiar interesanta. Felul in care Dan Brown a reusit sa interpatrunda realitatea cu fictiunea ofera cartii o nota ingenioasa.

Scurta prezentare a cartii:

Ingeri si demoni este un thriller teologic, roman de suspans cu implicatii politice. Personajul central este profesorul specialist în simbolistica Robert Langdon, chemat la vestitul centru de cercetari nucleare (CERN), de la Lausanne, pentru a se pronunta asupra unui misterios simbol întiparit prin ardere pe pieptul unui fizician asasinat cu salbaticie. Cercetarile îl vor duce la descoperirea dovezilor reaparitiei unei vechi confrerii secrete despre a carei existenta nu se mai stie nimic, asa-numitii Iluminati, o teribila organizatie de masonica aflata de secole în lupta cu Biserica Catolica.
Langdon se teme ca aceasta ura seculara sa nu rabufneasca si temerile sale se adeveresc în ajunul unui conclav al Vaticanului, când un mesager al organizatiei secrete anunta ca în Piata San Pietro a fost amplasat cel mai distrugator dispozitiv explozibil, cunoscut vreodata de om, mai puternic decât bomba nucleara, si anume un container cu antimaterie. Dispozitivul urmeaza sa intre în functiune dupa o anumita perioada de timp, potrivit ceasului atasat. Minutele se scurg unul dupa altul si Langdon, însotit de fiica savantului asasinat mai are la dispozitie un ragaz extrem de scurt pentru salvarea Vaticanului. Urmeaza o goana nebuna, nebuna, nebuna prin cripte secrete, catacombe misterioase, catedrale parasite, spre tainica vizuina a Iluminatilor, pentru a opri în ultimul moment inevitabilul


Recomand: DA, este o carte care intr-adevar merita citita


De ce happy? Pentru ca nu am fost pacalita deloc astazi.
Si mai de ce? Pentru ca azi e grandma`s B`day! Serios, asta nu e pacaleala, bunica-mea chiar s-a nascut pe data de 1 Aprilie:D
Si pentru ca eu nu am luat tzeapa de la nimeni, m-am gandit sa fac eu o farsa cuiva. Cu iubi nu a mers, am incercat de 2 ori si s-a prins de fiecare data, deci no chance. Asa ca l-am luat in vizor pe fostul meu prieten care s-a intors de curand din Olanda. Si ce m-am gandit? Hai sa-i fac una sa ma tina minte. Deci ce am facut? Simplu: am vorbit normal pe mess si i-am zis ca s-ar putea sa-mi fi rupt mana la volei pentru ca s-a umflat si ma doare foarte tare. Bineinteles ca el s-a speriat, stiind "cat de fragila sunt", s-a rugat de mine sa merg la spital si cand a vazut ca nu vreau,a venit dupa mine sa ma duca cu forta. I-am zis intai sa se uite la mana mea si sa-mi spuna parerea si atata tragea de cu grija maneca in sus ca pe mine ma pufnise deja rasu. Am tras eu maneca in sus si i-am zis ca e tzeapa de 1 Aprilie, ceea ce la inceput nu s-a prins pentru ca practic el nici nu stia in ce data suntem :)) Colac peste pupaza, am stat la o poveste si la o tigara cu el ca sa nu se supere pe mine si asta a fost tot.
Mi-a recunoscut ca nu se astepta la asta din partea, desi stia ca sunt mai nebunatica de felul meu. Eh, ma simt mandra ca am reusit sa pacalesc pe cineva. Se pare totusi ca desenele "Ce-i cu Andy?" si-au spus intr-un final cuvantul :D