De acum ma gasiti la adresa http://kristinebb.wordpress.com/ pentru ca mi-am importat toate datele acolo :)
RECENZIE: Diavola de Jennifer Thorne
Acum 4 săptămâni
Nu sunt genul de persoana care sa o tina din petrecere in petrecere. De mica am fost invatata ca sarbatorile se petrec in familie. Si acest lucru duce bineinteles la un exces de plictiseala.
Nu spun ca nu imi plac sarbatorile, o zi de odihna este oricand bine-venita,dar nu intr-atat incat sa duca la o leneveala cronica.
Descriere:Fetita prietenei mele (2006) este cel de-al treilea si cel mai apreciat roman al sau de pina acum, o carte in egala masura amuzanta si emotionanta despre prietenie, tradare, iertare si moarte, dar si despre dificultatile adoptiilor interrasiale. Cind Kamryn Matika, o tinara de culoare, descopera ca logodnicul sau a inselat-o cu prietena ei cea mai buna, blonda si dragalasa Adele Brannon, ba mai urmeaza sa aiba si un copil, decide sa rupa orice legatura cu ei si sa nu-i mai vada niciodata. Dar cind Adele ii scrie din spital ca s-o anunte ca nu mai are mult de trait si s-o roage s-o adopte pe fiica ei, Tegan, Kamryn se vede nevoita sa-si revizuiasca drastic optiunile. Cu o slujba solicitanta si o viata sociala bogata, o fetita de cinci ani este ultimul lucru care-i lipseste. Este Kamryn pregatita sa devina mama, mai ales ca Tegan ii aduce aminte de cel mai dureros episod din existenta ei? Si, daca da, este Tegan pregatita sa o accepte? Impreuna, vor porni intr-o aventura care le va ajuta sa se cunoasca nu doar una pe cealalta, ci si fiecare pe sine in moduri pe care nu le-ar fi prevazut niciodata.
Si acum parerea mea:
Intotdeauna am catalogat cartile din colectia Chic ca niste carti pline de umor, insa fara un subiect cat de cat serios. Aceasta carte mi-a schimbat parerea, pentru ca am ramas intr-adevar impresionata. Prezinta etapele prin care trece un copil dupa moartea mamei sale, greutatile pe care le intampina pentru ca in cele din urma sa isi gaseasca "caminul". Este o poveste care te face sa intelegi cat de importanta este iertarea si intelegerea, dar si ce presupune pierderea unei persoane dragi, responsabilitatea aparuta peste noapte cu care trebuie sa te confrunti.
A fost destul de emotionanta, dar si presarata cu umor. Autoarea are un stil placut care m-a atras :)
Recomand: DA :)
Dupa cateva zile de asteptare, calmul si rabdarea lui Charles au ajuns la limita. Stia raspunsul, stia adevarul, dar mai stia ca Lissa trebuie sa il accepte la randul ei. Poate ca mama ei plecase cand era adolescenta, dar acum era femeie in toata regula, trebuia sa il caute macar de dragul copilului lor pentru a-i explica ce s-a intamplat cu adevarat.
Razele soarelui patrundeau prin jaluzelele de la bucatarie, in timp ce Charles isi savura cafeaua si batea darabana in masa, incercand sa isi puna ordine in ganduri. Primul lucru la care ii fugise mintea a fost chiar amicul sau David. Nu il putea implica in asta, trebuia sa se descurce singur. Oricum nu va intra in nicio belea, Lissa il cunostea si avea incredere in el. Asa ca de ce sa mai amane momentul adevarului si sa nu i-l spuna chiar azi? Da, asta va face. Va merge si o va astepta din nou la scoala, vor merge la Caffe Rouge si ii va spune intreaga poveste. Poate ca va fi greu pentru ea la inceput, dar este o fata desteapta, va intelege in cele din urma.
Cu aceste ganduri in minte, isi lua inima in dinti si se indrepta spre scoala unde invata Lissa. Simtea ca ceea ce face este nedrept, ca poate ar trebui sa vorbeasca cu mama ei inainte de o pune in fata faptului impilinit. Se simtea ca un infractor care este pe cale sa comita ceva odios. Se simtea ca un infractor si avea senzatia ca toti ochii sunt atintiti asupra lui, pentru a-i urmari fiecare miscare.
Aerul de afara era parca din ce in ce mai incins, iar picioarele tot mai grele. Cand in sfarsit ajunse in fata gardului care inconjura scoala, o vazu pe Lissaiesind singura din cladire. Se bucura in sinea lui pentru ca nu trebuia sa o ia de langa prietenii ei si astfel o putea aborda mult mai usor.
-Lissa! striga el, sperand ca se va face auzit in larma de voci care se isca odata cu terminarea cursurilor.
Fata pana atunci cufundata in scrierea unui mesaj pe telefon, intoarse capul curioasa. Apoi, fara niciun motiv, o rupse la fuga in partea opusa celei lui Charles, tipand cat o tineau plamanii:
-Ajutor! Omul acela ma urmareste!
Doi politisti care se aflau la intrarea in curtea scolii, auzind tipetele fetei, se indreptara spre Charles pentru a-l lua la intrebari. Dupa ce ii verificara actele si il intrebara cu ce scop o urmareste pe domnisoara respectiva, au ajuns la concluzia ca cel mai bine ar fi sa discute la sectie.
-Dar este fiica mea, incerca acesta sa-i convinga.
-Da? De-asta fuge de tine cand te vede? il lua peste picior unul dintre politisti.
-Trebuie sa ma credeti! Am si dovada!
Fara a se gandi la consecintele actiunilor sale, Charles scoase din buzunar plicul cu rezultalele testelor ADN si i le inmana politistilor.
-Tocmai vroiam sa ii spun acest lucru. Ne intelegeam bine, nu inteleg de ce a rupt-o la fuga de cum m-a vazut, se explica el.
-Adica vrei sa spui ca ea nu stie acest lucru? Si cum ai facut analizele fara stirea ei, hm?
La o asemenea intrebare, Charles isi dadu seama ca spusese mai multe decat trebuise. Trase aer in piept, stranse buzele ca pentru resemnare si decise singur sa-i urmeze pe ofiterii de politie la sectie.
**
Telefonul tarai pe la ora amiezii, iar David se grabi sa raspunda. Desi il intrerupse din meditatia sa pentru a alunga asa zisul „Cosmar al scriitorului” si anume acela de a ramane fara idei, faptul ca vazuse pe ecranul mobilului numele lui Charles il facu sa apese pe tasta verde a acestuia.
-Am probleme, fu prima fraza de care David se lovi prima data.
-Ce s-a intamplat?
Vorbind repede si pe alocuri fara noima, Charles ii relata pe scurt cele intamplate. Tremurul din vocea sa dadea de inteles ca era constient ca facuse ceva destul de grav si era destul de speriat.
-Si asa am ajuns aici. Am nevoie de cineva sa ma scoata pe cautiune si nu mi-a venit nimeni in minte pe care sa sun.
Sufletul lui David se umplu de mandrie si iubire frateasca auzind acele cuvinte, insa exista o mica problema: de unde avea el sa faca rost in cateva ore de 1000 de dolari? Vanzarile cartilor mersera destul de bine, dar in niciun caz nu se ridicau inca la suma aceea. Iar apoi, banii avea sa-i vada doar la sfarsiul lunii, cand se va face un bilant. Era practic propriul lui sef si angajat, pentru ca oricum nu putea pune mana pe bani cand dorea el.
-David, ma auzi?
Pauza aceasta il facu pe Charles sa creada ori ca minutele in care avea voie sa vorbeasca se terminasera, ori nu apelase la cine trebuia.
-Da, te aud, raspunse in cele din urma David. O sa vad ce pot sa fac in privinta banilor. Pana atunci incearca sa nu mai zici ceva care te-ar putea afunda si mai tare.
-Promit, respira el usurat.
Conversatia se incheiase, iar Charles urma sa se indrepte catre celula lui privizorie cand un gardian veni la el si il anunta ca are vizitatori. Nu i se pusera catuse pentru ca nu era periculos, astfel incat fu indrumat de ofiterul care il urma din spate pe drumul pe care trebuia sa se indrepte pentru a-si intalni vizitatorii.
Ajuns in cele din urma la o usa de metal, paznicul acesteia o deschise, iar el intra oarecum curios. In mijlocul incaperii era o singura masa, iar acolo il astepta o persoana. O femeie mai exat. Era satena, avand ochi caprui, iar dupa trasaturile fetei, avea undeva intre treizeci si cinci si patruzeci de ani.
-Buna, Charles! incepu satena, salutandu-l politicos.
-Emma? Chiar tu esti? Intrebarea lui Charles semana mai mult a icnet de suprindere, acesta uitand de salutul politicos de inceput.
Se aseza pe scaunul din fata lor, fara a-si lua ochii de la Emma si in acelasi timp incercand sa faca asemanarea intre Lissa si mama ei. Isi amintea inca de tineretea lor, iar Emma nu se schimbase foarte mult de atunci, doar ochii ii erau mai maturi. In schimb, mainile ii ramasesera la fel de frumoase, cu unghii ingrijite date cu lac rosu, culoarea ei preferata. Stilul vestimentar devenise putin mai decent decat la cincisprezece ani, insa isi pastrase stilul si gustul bun in alegerea hainelor. Parea la fel de finuta si inocenta ca si in urma cu nouaspreze ani cand o vazuse ultima data.
-Ce cauti aici? Cum de ai stiut unde sunt? De cand locuiesti in Berlin?
Intrebarile curgeau de pe buzele lui Charles, incapabil sa le opreasca si dornic sa afle cat mai multe raspunsuri.
-Inainte de a-ti raspunde la celelalte intrebari, trebuie sa-mi cer scuze pentru ca din cauza mea te afli acum aici.
Vestea il lovi precum o caramida.
-Poftim?
-Lissa a venit intr-o zi acasa si mi-a spus ca a cunoscut doi barbati foarte draguti si de treaba care au fost la lansarea ei de carte. Mi-a spus deasemenea ca unul este scriitor, iar celalalt este editorul lui. Cand am intrebat-o numele lor, mi-a spus de tine si de David. Nu stiam ce treaba aveai cu ea, sau de ce o tot cauti, asa ca i-am spus sa se fereasca de tine.
-Adica tu crezi ca as vrea sa-i fac ceva fiicei noastre?se enerva el.
-Deci sti...
-Da, dar nu multumita tie.
Charles se lasa pe spatarul scaunului si isi incrucisa bratele la piept. Isi tuguie buzele, ca si cum s-ar gandi la sentinta pe care sa i-o dea Emmei pentru fapta comisa.
-Mi-a fost teama pentru ea, ca oricarei mama. Cred ca intelegi acest lucru, se explica ea.
-Uite, relua Charles. Nu te condamn pentru ce ai facut. Si banuiesc ca ea inca nu stie ca eu sunt tatal ei, nu?
-Nu, de aceea am preferat sa discut cu tine mai intai. Vreau sa afle de la mine, va fi un soc mai putin dur pentru ea, decat sa afle de la un...Emma se opri pentru a-si cauta cuvintele, dar se parea ca momentan nu ii venea nimic in minte.
-De la un strain...continua Charles fara retineri. Pentru ca asta sunt pentru ea, un strain.
-Nu, nu chiar strain. Prieten...oarecum. Poate ca asta va face ca ea sa accepte situatia mai usor.
Lui Charles nu ii era usor sa auda toate aceste vesti, dar ii dadea dreptate Emmei. Trebuie sa se gandeasca intai la Lissa si la sentimentele ei, apoi la dorintele sale.
Simtind ca discutia se va incheia in scurt timp, Emma scoase din geanta doua bancnote de 500 de dolari.
-Ce faci cu aia?intreba Charles incruntat.
-Iti platesc cautiunea, raspunse ea senina.
UNIVERSITATEA BABEŞ BOLYAI , CLUJ NAPOCA
FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE ŞI GESTIUNEA AFACERILOR
SPECIALIZAREA: ECONOMIA COMERŢULUI TURISMULUI ŞI SERVICIILOR
INTEGRARE GLOBALĂ VERSUS INTEGRARE REGIONALĂ. AVANTAJE ŞI DEZAVANTAJE
Cluj Napoca
2012
Prezentare: În lucrarea de mai jos am dorit să surprind –si sper că am reuşit acest lucru destul de bine-principalele avantaje şi dezavantaje atât ale integrării globale, cât şi regionale. Deoarece aceste fenomene sunt nişte procese care ne privesc într-un mod direct, este foarte important să le înţelegem, să fim sau nu de acord cu ele.
Cuvinte cheie: integrare globală, integrare regională, fenomene, procese, avantaje, dezavantaje;
Înainte de a trece la tema propriu-zisă, aş dori să punctez anumite elemente de bază, cum ar fi definirea celor două noţiuni, globalizarea şi regionalizarea.
În primul rând, este de reţinut faptul că ambele fenomene socio-economice amintite mai sus nu sunt altceva decât nişte procese desfăşurate pe parcursul mai multor ani. Globalizarea se axează pe principiile liberalismului economic, conducând la omogenizarea gusturilor consumatorilor şi automat la restrângerea ofertei de pe piaţă. Pe de altă parte, regionalizarea reprezintă combinaţia dintre protecţionism şi liberalism.
În ceea ce priveşte barierele şi libertăţile lor, este bine de ştiut că ambele prezintă atât avantaje, cât şi dezavantaje, dar şi că cele două sunt în relaţie de complementaritate, completându-se una pe cealaltă.
Dacă este să ne referim la primul concept, şi anume procesul de globalizare, din punctul meu de vedere faptul că permite liberalizarea comerţului şi a liberului schimb este un avantaj. Explicaţia vine din faptul că unui producător îi este mult mai uşor să îşi comercializeze produsele odată ce ele s-au făcut remarcate atât în ţară, cât şi în afara sa. Iar odată ce persoanele străine cumpără produsele unei ţări (spre exemplu produse româneşti), banii obţinuţi vor intra în economia ţării şi vor ajuta astfel la dezoltarea ei din punct de vedere economic.
Pe de altă parte, omogenizarea gusturilor consumatorilor şi restrângerea ofertei de pe piaţă poate fi catalogat atât ca avantaj, cât şi dezavantaj. Avantaj din punctul de vedere al producătorului, deoarecere el va şti exact ce să producă, în ce cantităţi şi nu există riscul unor pierderi sau unor costuri foarte mari; însă va fi un dezavatantaj din punctul de vedere al consumatorului. Acesta este obişnuit ca atunci când doreşte să cumpere un produs, să poată alege dintr-o gamă variată de oferte, pe acela care i se potriveşte cel mai bine nevoilor şi dorinţelor. Ori odată cu restrângerea ofertelor de pe piaţă, el va fi constrâns să aleagă doar un anumit tip de produs, fie că îi place sau nu, fie că îşi permite sau nu.
Un alt aspect important care constituie un avantaj este reprezentat de îmbunătăţirea relaţiilor dintre dezvoltatorii aceleiaşi industrii din diferite părţi ale lumii. Este mult mai uşor şi mai eficient dacă pentru dezoltarea unei industrii specialiştii ar constribui cu cunoştinţele lor în luarea de comun acord a deciziilor în ceea ce priveşte ramura lor de activitate. Luându-ne după zicală “două minţi sunt mai bune decât una”, riscul de a greşi este mai mic atunci când cunoscătorii aceluiaşi domeniu decid în privinţa unui lucru. În plus de asta, se va simţi un accelerat progres tehnologic şi societatea informaţională (accelerarea tranzacţiilor schimburilor care se realizează aproape în timpii comnicati: fax, internet ec)
Unirea marilor firme în corporaţii multinaţionale reprezintă un alt avantaj, în sensul în care se vor reduce semnificativ costurile datorate creşterii producţiei peste anumite nivele. Însă din acest punct de vedere, se întrevede totuşi şi un dezavantaj, acela că statul îşi va restrânge treptat autoritatea asupra teritoriului naţional. Astfel, o mulţime de oameni nu vor mai fi protejaţi în ceea ce priveşte locurile de muncă şi se va face o diferenţiere între cei foarte bine pregătiţi şi restul.
Pe de-o parte, globalizarea este benefică dacă înţelegem că se concentrează pe beneficiile uniformizării şi a mondializării societăţilor, însă este criticată pe de altă parte pentru pierderea individualităţii unui popor.
O serie de alte astfel de avantaje ale globalizării ar fi: creşterea vitezei de derulare a operaţiunilor comerciale, financiare şi tehnologice; extinderea puternică a pieţelor şi crearea de noi pieţe independente de anumite surse sau zone tradiţionale; extinderea punţilor de comunicare între comunităţi. În consecinţă, are loc o creştere a eficienţei întregii activităţi economice la nivel planetar ca urmare a mişcării libere a capitalurilor, investiţiilor, tehnologiei şi forţei de muncă spre domeniile şi zonele mai profitabile.
Iar alte dezavantaje ale globalizării ar consta în: specializarea unor state în activităţi de producţie generatoare de poluare şi care necesită un consum mare de muncă, materii prime şi energie; adâncirea decalajelor economice/deteriorarea distribuţiei veniturilor (diferenţa între cei bogaţi şi cei săraci); fiind un process necontrolat, necondus şi neguvernat, poate duce la haos economic şi la devastare ecologică în mai multe părţi ale lumii.
| INTEGRARE GLOBALĂ | |
| Avantaje | Dezavantaje |
| liberalizarea comerţului şi a liberului schimb | omogenizarea gusturilor consumatorilor şi restrângerea ofertei de pe piaţă (d.p.d.v al consumatorului) |
| omogenizarea gusturilor consumatorilor şi restrângerea ofertei de pe piaţă (d.p.d.v al producătorului) | statul îşi va restrânge treptat autoritatea asupra teritoriului naţional |
| îmbunătăţirea relaţiilor dintre dezvoltatorii aceleiaşi industrii din diferite părţi ale lumii | pierderea individualităţii unui popor |
| progres tehnologic şi societatea | specializarea unor state în activităţi de producţie generatoare de poluare şi care necesită un consum mare de muncă, materii prime şi energie |
| unirea marilor firme în corporaţii multinaţionale | proces necontrolat, necondus şi neguvernat |
| se concentrează pe beneficiile uniformizării şi a mondializării societăţilor | poate duce la haos economic şi la devastare ecologică în mai multe părţi ale lumii |
| creşterea vitezei de derulare a operaţiunilor comerciale, financiare şi tehnologice | |
| extinderea punţilor de comunicare între comunităţi | |
| extinderea puternică a pieţelor şi crearea de noi pieţe independente de anumite surse sau zone tradiţionale | |
Dacă procesul de globalizare se va realiza la un nivel global, procesul de regionalizare se va realiza la un nivel mai mic, de regiuni.
Astfel, statele care fac parte dintr-o astfel de grupare vor beneficia de o zonă de liber schimb, care constă în liberalizarea comerţului cu bunuri şi servicii în statele membre. Este de menţionat însă că această strategie nu garantează o creştere a bunăstării pentru statele membre în mod individual sau pentru economia mondială în anamblu.
Ocazia de a activa pe o piaţă variată, care să conţină o gamă largă de produse şi servicii poate fi din nou privită atât ca un avantaj, cât şi un dezavantaj. Thomas Pugel afirma că “Amplificarea concurenţei poate duce la reducerea preţurilor”. Astfel, din punctul de vedere al consumatorului, acesta este un lucru bun deoarece el va avea o gamă largă de produse de unde îl va putea alege pe acela care îi satisface nevoile şi trebuinţele. Însă din punctul de vedere al producătorului, scăderea preţurilor va însemna şi reducerea profitului, probabil mărirea costurilor pentru fabricarea unor produse care să îi atragă pe consumatori.
Atunci când faci parte dintr-o astfel de grupare, optezi pentru sporirea forţelor economice şi poziţiei în cadrul negocierilor internaţionale. Acesta este un alt avantaj atunci când competiţia economică este tot mai intensă şi luptă pentru supremaţia tehnologică tot mai acerbă.
Alte avantaje în ceea ce priveşte integrarea regională sunt eliminarea restricţiilor tarifare şi netarifare, stabilirea de tarif vamal extern comun, mai multă siguranţă pentru toţi (lupta împotriva criminalităţii şi terorismului), solidaritate între statele membre, valori democratice (sunt menite să servească drept punct de referinţă pentru cetăţeni şi să arate ce anume are de oferit).
Însă acest process cuprinde şi unele dezavantaje, cum ar fi faptul că numărul în continuă creştere al participanţilor la integrare determina o tot mai dificilă asigurare a consensului asupra adâncirii integrării.
| INTEGRARE REGIONALĂ | |
| Avantaje | Dezavantaje |
| liberalizarea comerţului cu bunuri şi servicii în statele membre | dificilă asigurare a consensului asupra adâncirii integrării |
| gamă largă de produse şi servicii (d.p.d.v al consumatorului) | gamă largă de produse şi servicii (d.p.d.v al producătorului) |
| sporirea forţelor economice şi poziţiei în cadrul negocierilor internaţionale | |
| eliminarea restricţiilor tarifare şi netarifare | |
| stabilirea de tarif vamal extern comun | |
| valori democratice | |
| solidaritate între statele membre | |
| mai multă siguranţă pentru toţi | |
PS: Nu am pus numele meu si nici numele profului, pentru ca nu vreau sa le fac publice
-
-
-
-
The invitationAcum 5 ani
-
Bookhaul #1Acum 6 ani
-
Trend InformationAcum 7 ani
-
Am văzut... (2016)Acum 7 ani
-
More is more (22)Acum 10 ani
-
-
-
The winner!!!Acum 12 ani
-
Adio.Acum 13 ani
-
Cartea a prins aripiAcum 13 ani
-
-
-
-
-
-
-
-
